12 lucruri îngrijorătoare despre lapte...

12 LUCRURI ÎNGRIJORĂTOARE DESPRE LAPTE...

Un studiu observațional de tip cohortă, realizat în Suedia, a constatat că femeile care consumau mai mult de trei pahare de lapte pe zi aveau aproape de două ori mai mare rata mortalității pe parcursul a douăzeci de ani, comparativ cu femeile care consumau mai puțin de un pahar pe zi.[1] În plus, consumatoarele de cantități mai mari de lapte nu au prezentat semne de îmbunătățire a sănătății osoase. Dimpotrivă, acestea au avut mai multe fracturi, în special fracturi de șold.

Interesant este faptul că studiul a arătat că produsele lactate fermentate (brânza și iaurtul) au redus semnificativ mortalitatea și numărul fracturilor în rândul acestor femei. Pentru fiecare porție de produse lactate fermentate, ratele de mortalitate și fracturi de șold au scăzut cu 10–15%. Cercetătorii au pus efectele negative ale laptelui lichid pe seama D-galactozei, un produs de descompunere al lactozei, cunoscut ca fiind pro-inflamator. Laptele conține mult mai multă D-galactoză decât brânza și iaurtul.

Sunt surprins că acest studiu a primit atât de multă atenție în mass-media, având în vedere că scoate în evidență latura dăunătoare a laptelui, însă este important să păstrăm concluziile în context. Când vine vorba de efectele produselor lactate asupra sănătății, contextul nu este deloc favorabil:

• Studiile observaționale, atât internaționale, cât și în cadrul unor populații unice, au asociat un consum mai ridicat de lactate cu un risc crescut de cancer de prostată.[2]

• Un consum mai mare de lactate a fost asociat cu un risc crescut de cancer ovarian în studiile de tip cohortă observațională.[2]

• Proteina din laptele de vacă poate juca un rol în declanșarea diabetului de tip 1, printr-un proces numit mimetism molecular.[3]

• Populațiile care consumă mai multe produse lactate au rate mai ridicate de scleroză multiplă.[4]

• Experimente intervenționale pe animale și studii pe oameni arată că proteina din lactate crește nivelul IGF-1 (factor de creștere asemănător insulinei-1); nivelurile crescute de IGF-1 au fost implicate în mai multe tipuri de cancer.[5]

• Proteina din lactate s-a dovedit că favorizează creșterea nivelului colesterolului în experimente pe animale și studii pe oameni, precum și ateroscleroza în studiile pe animale.[6][7]

• Cazeina, principala proteină din lapte, favorizează dezvoltarea cancerului inițiat de un carcinogen în studiile experimentale pe animale.[8]

• D-galactoza este pro-inflamatoare și este utilizată pentru a crea modele animale de îmbătrânire.[1]

• Un consum mai ridicat de lapte este asociat cu acneea.[9]

• Consumul de lapte a fost asociat cu constipația și infecțiile urechii.[10][2]

• Laptele este, probabil, cel mai frecvent alergen alimentar raportat la nivel mondial.[11]

• O mare parte din populația umană nu poate digera corespunzător laptele din cauza intoleranței la lactoză.

Așadar, deși sunt mulțumit că recentul studiu suedez face publice unele dovezi împotriva laptelui, o perspectivă cu adevărat relevantă ar trebui să includă contextul larg, în mare parte ascuns, al cercetărilor privind dieta și produsele lactate. Există numeroase dovezi care arată că consumul de lactate ne poate afecta sănătatea în multiple moduri; în schimb, există puține dovezi convingătoare că laptele previne fracturile.

Privind dincolo de titlurile senzaționale, ar trebui să ne amintim că acest lichid de lactație există, în natură, pentru a hrăni vițeii care cresc rapid.

1. Michaelsson K, Wolk A, Langenskiold S, et al. Milk intake and risk of mortality and fractures in women and men: cohort studies. Bmj 2014;349:g6015.
2. Lanou AJ. Should dairy be recommended as part of a healthy vegetarian diet? Counterpoint. The American journal of clinical nutrition 2009;89:1638S-42S.
3. Dahl-Jorgensen K, Joner G, Hanssen KF. Relationship between cows’ milk consumption and incidence of IDDM in childhood. Diabetes Care 1991;14:1081-3.
4. Malosse D, Perron H, Sasco A, Seigneurin JM. Correlation between milk and dairy product consumption and multiple sclerosis prevalence: a worldwide study. Neuroepidemiology 1992;11:304-12.
5. Key TJ. Diet, insulin-like growth factor-1 and cancer risk. Proc Nutr Soc 2011:1-4.
6. Kritchevsky D. Dietary protein, cholesterol and atherosclerosis: a review of the early history. The Journal of nutrition 1995;125:589S-93S.
7. Gardner CD, Messina M, Kiazand A, Morris JL, Franke AA. Effect of two types of soy milk and dairy milk on plasma lipids in hypercholesterolemic adults: a randomized trial. Journal of the American College of Nutrition 2007;26:669-77.
8. Youngman LD, Campbell TC. Inhibition of aflatoxin B1-induced gamma-glutamyltranspeptidase positive (GGT+) hepatic preneoplastic foci and tumors by low protein diets: evidence that altered GGT+ foci indicate neoplastic potential. Carcinogenesis 1992;13:1607-13.
9. Spencer EH, Ferdowsian HR, Barnard ND. Diet and acne: a review of the evidence. Int J Dermatol 2009;48:339-47.
10. Caffarelli C, Baldi F, Bendandi B, Calzone L, Marani M, Pasquinelli P. Cow’s milk protein allergy in children: a practical guide. Italian journal of pediatrics 2010;36:5.
11. Rona RJ, Keil T, Summers C, et al. The prevalence of food allergy: a meta-analysis. J Allergy Clin Immunol 2007;120:638-46.